Moldovenii au vorbit și vor vorbi moldovenește

În anul 1837 Mitropolitul Veniamin s-a adresat cu o scrisoare către scriitorul și poetul Constantin Konaki cu întrebarea „ce ar socoti asupra sporirei învețăturilor” în Moldova, la care patriotul moldovan răspunde cu concluzia „trasă nu din idei ce nu se văd, ci din lucruri cari cad sub simțiri, – măsura ce socotesc că ar trebui a fi luată în toate cîte se ating de adevărata stare a omului și a luminărei lui, și pe care pănă a nu o lua însuși Europeii, nu au eșit din haosul ideilor, în care s-au tăvălit filosofia Grecilor și a Europeilor în șir de multe veacuri”.

          Ignorînd realitatea, rătăciți prin haosul ideilor unioniste, tăvăliți prin filosofia bucureșteană a existenței a două țări romînești, în anul 2013 membrii Curții Constituționale moldofobă au falsificat Hotărîrea Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești care a decretat Limba Moldovenească LIMBĂ de STAT și au statuat „limba romînă” în locul ar. 13 din Constituția Republicii Moldova. Pe această decizie, politic criminală, se bazează și deputații Maiei Sandu. În 1918 vre-o cîțiva zeci de deputați ai Sfatului Țării au vîndut Romîniei regale Republica Democratică Moldovenească, de astă dată cîțiva zeci de deputați pas-iști vor să vîndă străinilor Republica Moldova în schimbul milioanelor occidentale, începînd cu anularea sintagmei Limba Moldovenească, comoară spirituală a moldovenilor, și înlocuirea ei cu cea „romînă”.

          Strămoșul Konaki spunea că deciziile trebuie luate „cari cad sub simțiri”. La întrebarea Mitropolitului „de se cuvine a îmbrățișa altă limbă prin școli”, Konaki a răspuns „că științele trebue să se învețe în Limba Moldovenească (majuscule de C.K)”, că „a noastră moldovenească” nu poate fi înlocuită cu altă limbă, deoarece „și Elinii, cari de la Eghipteni, și Romanii cari  de la Elini au luat științele, nu și-au schimbat limbele”. Dar „pentru sporirea cuvintelor neapărat trebuincioase în limba moldovenească, să nu ne rușinăm întru primirea de cuvinte străine, sau de întocmirea lor pe teapa graiului”. Anume așa s-a dezvoltat Limba Moldovenilor, aflîndu-se sute de ani ca o insulă în „marea slavilor”, îmbogățindu-se cu cuvinte din limba lor; anume astfel și limba valahilor, astăzi romîni, s-a îmbogățit  cu cuvinte turcești, bulgare, germane, franceze, engleze, țigănești, maghiare, moldovenești…

La  întrebarea, ce este limba sau graiul, Konaki răspunde: Nimic alta, decît rostirea ideilor ce are gîndul. Ce gînd au deputații partidului lui Maia Sandu încercînd să realizeze ideea lichidării denumirii limbii moldovenești? Fiind primitivi în cunoștințe, ei cred că astfel îi vor preface pe moldoveni în „romîni” și vor îndreptăți milioanele primite de peste hotare. Dar limba aparține omului, cu ea își rostește numele, părinții, țara, strămoșii, își împărtășește ideile. La recentele sondaje de opinie majoritatea cetățenilor Republicii Moldova s-au declarat Moldoveni și limba li-i Moldovenească, pentru că au suflet moldovenesc și trăiesc pe pămînt moldovenesc ca și strămoșii lor aproape șapte veacuri. Trădătorii neamului moldovenesc năzuiesc că prin schimbarea denumirii limbii, moldovenii vor rămîne fără limbă, muți detot, să nu mai spună că au limbă maternă. Ei vor cu limbă străină „romînească”, să strivească definitiv naționalitatea moldovenească  în brațele țării-mume. O asemenea lecție dureroasă au primit-o moldovenii din dreapta Prutului, văzîndu-și  greșala în unirea lor cu valahii.